M`a durut candva sufletul atat de tare incat nu`mi mai simteam corpul, iar fiecare vena era pe punctul de a exploda de durere. Treceau zilele, iar durerea era inca acolo.. Dimineata cand ma trezeam, simteam ca totul este bine si ca totul e rezolvat, dar senzatia asta dura atat de putin.. Lumea nu e asa cum pare, un grup de papusi din plastic fericite.
In viata reala, fiecare se chinuie sa supravietuiasca.. Si fiecare drum pe care pasim e plin de ghimpi, dar daca reusim sa ajungem la capatul lui vom avea de vazut
cea mai frumoasa priveliste : fericirea.
Viata e plina de urcusuri si coborasuri, dar oare care parte atarna mai greu?
Noi, oamenii, ne lasam manipulati si condusi de altii, doar pentru ca avem impresia ca asa vom duce o viata mai buna. Ne simtim alinati doar atunci cand ne gasim asa-zisul "suflet pereche", iar iubirea ... iubirea e ca ploaia, nu stii cand sa`ti iei umbrela la tine cand iesi din casa, te poate uda cand te astepti cel mai putin. Poate fi o ploaie calda de vara, care sa`ti ajute inima sa`si construiasca propriile sperante, sau poate fi o ploaie rece de toamna, care sa dureze prea putin.
Moartea ... mereu te ia prin surprindere. Dar poate e mai bine asa, pentru ca daca am afla toti data in care vom muri, n`am sti de la cine sa ne luam ramas bun mai intai sau la cine sa ne cerem iertare. Ce pacat ca viata e prea scurta, iar multi dintre noi o irosesc pe fapte care dauneaza.
Nu mi`ar fi placut sa traiesc intr`o lume roz, in care toti oamenii sa fie draguti si respectuosi, pentru ca asta ar fi insemnat sa fiu inconjurata doar de ipocriti, dar lumea asta ... ma dezamageste secunda cu secunda. As vrea sa pot sa arat tuturor ce fel de persoana sunt, dar cei din jur ma determina sa le arat doar partea mea negativa.
Rautate intre toti, sensibilitate dupa colturi si lacrimi doar noaptea.
In viata reala, fiecare se chinuie sa supravietuiasca.. Si fiecare drum pe care pasim e plin de ghimpi, dar daca reusim sa ajungem la capatul lui vom avea de vazut
cea mai frumoasa priveliste : fericirea.
Viata e plina de urcusuri si coborasuri, dar oare care parte atarna mai greu?
Noi, oamenii, ne lasam manipulati si condusi de altii, doar pentru ca avem impresia ca asa vom duce o viata mai buna. Ne simtim alinati doar atunci cand ne gasim asa-zisul "suflet pereche", iar iubirea ... iubirea e ca ploaia, nu stii cand sa`ti iei umbrela la tine cand iesi din casa, te poate uda cand te astepti cel mai putin. Poate fi o ploaie calda de vara, care sa`ti ajute inima sa`si construiasca propriile sperante, sau poate fi o ploaie rece de toamna, care sa dureze prea putin.
Moartea ... mereu te ia prin surprindere. Dar poate e mai bine asa, pentru ca daca am afla toti data in care vom muri, n`am sti de la cine sa ne luam ramas bun mai intai sau la cine sa ne cerem iertare. Ce pacat ca viata e prea scurta, iar multi dintre noi o irosesc pe fapte care dauneaza.
Nu mi`ar fi placut sa traiesc intr`o lume roz, in care toti oamenii sa fie draguti si respectuosi, pentru ca asta ar fi insemnat sa fiu inconjurata doar de ipocriti, dar lumea asta ... ma dezamageste secunda cu secunda. As vrea sa pot sa arat tuturor ce fel de persoana sunt, dar cei din jur ma determina sa le arat doar partea mea negativa.
Rautate intre toti, sensibilitate dupa colturi si lacrimi doar noaptea.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu