duminică, 31 ianuarie 2010

Ganduri ..



Dintr`o data promisiunea iubirii s`a ruinat si tu ai stiut sa o planuiesti pana la ultimul pas. Si acum inteleg totul .. de fiecare data cand erai cu mine, iubitule, te gandeai la ea. N`o sa`ti arat slabiciunea care ma invadeaza, ci o sa zambesc spunand lumii ca sunt bine. O sa`mi pastrez sentimentele dar undeva ascunse bine, unde nimeni sa nu ma auda cum plang pentru tine. Nu pot sa ma intorc in timp, nu pot sa sterg viitorul si prezentul ca sa raman in trecut langa tine, nu pot face nimic. Exact ca intr`o poveste fara final. Daca as avea vorbe, ti`as canta iubirea mea in linistea apastoare a serii. Stau intinsa pe podea langa telefon si astept sa suni. Ma uit la tavan si incep sa numar globuletele lustrei .. 1,2,3 .. pana ajung la 101 si o iau de la capat. Poate 101 de zile aveam si noi daca nu se rupea lantul eternului. Spune`mi cine iti duce dorul cum o fac eu? As vrea ca ziua de maine sa`mi aduca ce nu a putut cea de azi. Cand o femeie are stele in privire si soarele in par, atunci inseamna ca iubeste un barbat. Este femeie si copil si isi risca viata cu fiecare sarut primit. Si habar n`ai cum se lupta pentru barbatul ei, e ca atunci cand se aliniaza planetele, fiecare sentiment al ei are un ritm specific. De la inceput pana la final isi pune sufletul in joc. Si sufletul lui e un puzzle alcatuit din parfumul ei, culoarea ochilor ei si felul in care il iubeste. Iubirea implica schimbari si schimbarile implica durere.

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Inchide`le gura.


Mereu ne ascundem de ceilalti, ori pentru ca suntem complexati de ceea ce putem face,ori doar nu dorim sa ne afirmam. Iti place sa canti ? Canta pana ragusesti chiar daca esti afon, nu tine cont ca un coleg de clasa iti spune sa taci si ca n`ai voce. Iti place sa pictezi? Picteaza pana iti oboseste mana, chiar daca esti praf in a relata pe o plansa ceva doar cu niste acuarele. Ce daca proful de desen iti pune 5 ? Iiti place sa dansezi ? Danseaza pana transpiri, chiar daca ceilalti iti spun ca n`ai ritm sau ca dai stupid din fund. Pana la urma ce`i intereseaza pe ei? Iti place sa tipi ? Tipa pana nu mai poti, chiar daca se gaseste vrunu sa`ti spuna sa taci ca ii deranjezi siesta. Exista oameni dinastia fara pic de ratiune care te numesc grasa. Si care e problema ? iti place sa mananci, mananca frate, nu tine cont ca fitoasa de prietena`ta mananca doar salate. Esti complexata ca nu ai un ten foarte curat si ca se gaseste cate o colega de`a ta sa`ti dea tie sfaturi de cum sa te machiezi. Vrei sa fii naturala fara toate chimicalele pe ten, arata`le la toti cum esti de fapt fara sa`ti pese ca ai un cos in frunte sau unul pe nas. Ai in sifonier o bluza groaznica de sezonul trecut, care tie iti place, dar n`o porti pentru ca ti`e rusine sa nu te critice prietena ta aia fitoasa. Care e problema ei ? daca tu te simti bine in bluza ta si`n pielea ta, spune`i prietenei tale “ ai picioare frumoase.hai sa vad cum le misti”. Eu una m`am saturat de atatea critice mereu de la niste oameni, care imi sunt inferiori mie sau imi sunt egali,niciodata superiori, dar care fara rusine se leaga de ceea ce sunt si de ceea ce imbrac. Ma duc la scoala cu parul ciufulit, doar cu bretonul prins. Poate n`am avut chef sa`mi aranjez paru`. Ai tu vreo problema cu asta? Uite ca am persoane care ma iubesc si nemachiata, si cu parul ciufulit, si imbracata naspa si oricum. Poate eu azi am chef sa ma duc la scoala cu pantalonii rupti in fund, de ce te bagi tu sa susotesti despre asta ? Citeste o carte sau da`te cu capul de pereti, dar nu ma mai critica pe mine. Intai priveste`ti patratul tau de viata si dupa arunca un ochi in al meu, ca s`ar putea sa te surprind. Poarta`te cum vrei tu, nu cum vor altii si nu te lasa calcat in picioare, ca nu merita nimeni privilegiul asta. Inchide`le gura la toti si daca poti lipeste`le buzele de cacat.

Poate o sa merite


Inima mea pare sa aiba o dependenta la un drog dulce. Aceste este cel mai minunat si infricosator lucru care i se poate intampla. Si stiu ca tu esti ceva mai mult decat un “high” scurt. Ma faci sa simt lucruri pe care nu le`am mai simtit pana acum. Mi`e dor de zilele alea care pareau sa nu se termine niciodata in care daca iti priveam ochii parca iarba nu pierea, soarele stralucea, cerul se lumina si iti transmiteam din vena in vena iubire.Tot ce s`a intamplat, s`a intamplat cu un motiv. Un motiv care poate o sa ti se izbeasca de pleoape la un moment dat, dar n`o sa mai poti sa deschizi ochii ca te apasa prea greu. Imi placea sa ma droghez cu sarutul tau zi de zi, sa trag un shot din buzele tale, sa`mi transmiti in fiecare parte a corpului pasiunea ta plina de venin care ma facea sa`mi pierd mintile. Dar cum orice viciu trebuie indepartat, acum sunt in perioada de terapie. Sunt intre patru pereti: durere, regret, speranta, iubire si nu gasesc nici o usa. Sau daca apare niciodata nu pot sa o ating. Ma zbat zi de zi intre amintire si realitate, intre viciu si iluzie, intre dependenta si nevoie. Sunt ca intr`un tren fara destinatie si fara calatori. Privesc doar prin geam tot ce e in afara si scufundata in deziluzie nu observ nimic, trenul merge prea repede. Ma strabat toate erorile pe care le`am comis fara nici macar un avantaj, fara nici macar o imortalizare a zambetului meu.


Te`am visat aseara, la fel si cu o seara inainte, la fel de cand te cunosc. Am visat ca erai al meu, doar al meu, al meu pentru totdeauna. Am visat ca aproape te sufocam cu imbratisarea mea, ca te scaldai in bratele mele. Am visat ca ma iubeai, te iubeam si ca asta era tot ce conta. Dar m`a atins raza soarelui diminetii prin geam si am mers in zi fara tine. Cateodata cred ca scriu toate astea aiurea, ca nimeni nu o sa citesca. Si cateodata cand inspir ma gandesc daca e ultima gura de aer pe care o iau. Iar uneori cand sunt cu cei pe care ii iubesc, ma gandesc ca viata merita traita o clipa in plus. Si cateodata cand ma uit in trecut ca sa descopar ce`mi rezerva viitorul, e cel mai greu lucru pentru ca amintirile ma pandesc. Uneori ma gandesc la zilele care de`abia au trecut si la zilele care o sa vina si ma bucur ca traiesc. Mai am sa`ti spun totul si nimic, dar gandeste`te ca poate de data asta n`a meritat, dar data viitoare pune`ti sufletul in joc ..poate o sa merite.

joi, 21 ianuarie 2010

Traiesti prin mine


E dimineata. Stau in mijlocul camerei cu o cana mare de cafea fierbinte indulcita cu 2 lingurite de zahar si putin lapte si privesc patul care pana ieri era al amandurora,azi e doar al meu. Cearceaful e ravasit, perna sta pe diagonala si are un colt ridicat, iar salteaua este data intr`o parte. N`am dormit aseara .. de teama ca nu esti langa mine. Am urmarit clanta usii ore in sir sperand ca o sa se lase in jos la contactul cu mana ta. Dar nu .. a stat dreapta si rigida toata seara. Beau o gura de cafea. E dulce la fel ca zambetul tau din fiecare dimineata dupa care urma un sarut pe care inca`l mai simt pe buze. Iti placea sa ma saruti pana imi disparea rujul rosu de pe buze, iti placea sa ma musti .. spuneai ca am buzele ca o lamaie plina cu cristale de zahar. Iti amintesti cand ne imbratisam pana in zori si tu te trezeai cu o ora inainte ca sa ma privesti dormind si ma mangaiai pe chip ? nu dormeam sa stii. Simteam fiecare deget al mainii tale cum isi face trecerea pe fiecare obraz al meu, simteam fiecare sarut subtil pe care mi`l dadeai si simteam fiecare mana trecuta prin buclele mele nedefinite. Inca sunt nemiscata in mijlocul camerei. Am ochii inchisi, simt cum pleoapele imi tremura, iar aburul cafelei imi umezeste fruntea. Imi amintesc totul .. imi amintesc cum ne iubeam. Imi amintesc ochii tai mari, de un caprui intens care ma faceau mereu sa las capul in jos la o privire mai cuprinzatoare, nu pentru ca eram rusinoasa, ci pentru ca aveau o sclipire speciala care ma orbea. Dar oare era dragoste? Oare daca te`as fi imbratisat, nu mi`ai mai fi dat drumul niciodata? Oare daca te`as fi sarutat, ai fi tanjit dupa buzele mele? Oare daca ti`as fi cautat mana, ai fi cuprins`o pe a mea intre palmele tale? Oare daca as fi avut nevoie de un umar, m`ai fi lasat sa plang pe al tau ? Oare daca as fi simtit nevoia sa vorbesc, chiar m`ai fi ascultat? Oare daca as fi vrut sa tip, ai fi tipat cu mine ? Oare daca as fi vrut sa plec, ai fi mers cu mine? Oare daca as fi cazut, m`ai fi prins? Sau doar m`ai fi lasat sa ma lipesc de pamant? Raspunsurile se afla la iesirea din labirintul tuturor amintirilor care ma leaga de tine. Si cum imi spunea o persoana speciala .. ca sa ies din labirint trebuie sa o iau mereu la dreapta. Si daca pana acum am ales doar stanga ? trebuie sa ma intorc din drum ? Aburul cafelei se izbeste de chipul meu. Nu deschid ochii .. iti simt respiratia pe gat,iti simt mana trecand prin parul meu si`mi las capul intr`o parte, iti simt sarutul in crestetul capului, iti simt mainile mangaindu`mi spatele cu o aliura pasionala, iti simt corpul lipit de al meu, te simt pe tine si iubesc sentimentul asta. Te vad pe tine cum alergi spre mine cu bratele deschise, te vad cum faci lumina si inlaturi intunericul din ochii mei, te vad cum te lupti cu frica mea, te vad cum indepartezi toate indoielile mele, te vad cum imi stergi lacrimile, te vad indragostit de mine, te vad pe tine si iubesc aria asta vizuala. Te aud cum imi spui ca ma iubesti, aud cum imi pronunti numele, te aud cum imi spui ca sunt aleasa ta, aud respiratia ta langa ureche, te aud pe tine si iubesc melodia asta. Simt gustul buzelor tale, simt gustul parfumului tau cand te sarut pe gat, simt gustul pasiunii tale, simt gustul iubirii tale, simt gustul tau si iubesc aroma asta. Iti miros samponul cand te imbratisez, iti miros pasta de dinti cand te sarut, miros parfumul tau cand alergi spre mine, te miros pe tine si iubesc mirosul asta. Te simt, te vad, te aud, te gust, te miros. Iubesc toate astea. Dar deschid ochii si intorc capul zambind si sperand sa te gasesc in spatele meu, dar nu esti .. si probabil niciodata n`ai fost aici.

luni, 18 ianuarie 2010

Viata in scena


Suntem pe platourile de filmare … camerele atintite asupra noastra din toate unghiurile, jucam iubirea. Nu vreau sa ma macheze nimeni, n`am nevoie de pudra, rimel si ruj ca sa ma iubesti, iar parul lasa`l despletit, vreau sa fiu cat mai naturala cand ma saruti.
Scena 1 : Suntem in bucatarie, ne sarutam, de fapt doar ne atingem buzele, iar tu imi mangai fata suava.
- Buna dimineata, iubitule !
- Buna dimineata,.
- Cum ai dormit?
- Bine ..
Esti ciudat. Ma sufoci cu privirea rece si`mi tii mainile in palmele tale.
- S`a terminat.
- Ce s`a terminat ?
- Noi. Ne despartim.
- De ce ?
Si te indrepti spre usa, lasandu`ti cravata fara nod atarnata de gulerul camasii pe care ti`am calcat`o aseara. Vreau sa ma apropii de tine sa ti`o aranjez, dar imi dai mainile la o parte si`mi trantesti usa in fata. Ating clanta … e rece din cauza mainii tale. Deschid usa sa vin dupa tine, dar deja ai coborat in fuga scarile nu foarte mari.

Scena 2: Intru in casa cu lacrimile inundandu`mi vorbele. Ma lipesc de usa si alunec incet spre podea. Raman nemiscata cateva minute, respiratia mi se taie si intind mana dupa ajutor. Dar la ce mana ma astept ? tu nu esti aici. Podeaua e rece si imi tremura trupul de durere. Parul imi e valmasit prin cutele parchetului, buzele se ating de el, iar mana stanga o am intinsa pe covorul alb pe care iti placea sa mergi in picioarele goale si pe care ne imbratisam uitandu`ne la filmu nostru preferat si ne bateam cu floricele. Iti amintesti ? ridic pentru o clipa capul si pe noptiera de langa patul nostru cu asternuturile deranjate sta poza noastra din parcul din centrul orasului. Ne imbratisam in ea ..mi`amintesc ca ne`a facut`o un strain care ne`a spus apoi ca ni se citeste iubirea in ochi. Ma omoara sentimentul ca ai plecat si nu stiu a cui e vina … simt cum se desprinde inima din piept si se agata de podea. Parca sangereaza .. dar nu vad nici o pata…

Scena 3 : Ma asez in pat si adorm cu poza in brate. Perna o am sub cap, sunt invelita de cearceaful care cu o seara in urma acoperea pasiunea noastra. Imi apari in vis, ca de fiecare data, doar ca de data asta suntem separati de un pod imens si de fiecare data cand incerc sa fac un pas pe el cade cate`o scandura de lemn putrezit. Incep sa fug pe el si se rupe .. cad in gol. Nu stiu ce ma asteapta jos, dar tu esti inca sus si daca ramai acolo probabil soarta asta mi`o doresc.. sa cad in gol la nesfarsit. Simt cum frigul imi intra in oase, iar parul parca ma sufoca.. nu`mi pot deschide ochii si sunt parca prinsa intr`o cusca fara poarta. Ma zbat intre agonie si exaltare si nu gasesc nici o scapare. Ma afund intr`un ocean de spaima, unde algele de speranta se incolacesc in jurul picioarelor mele, iar delfinul iubirii parca inoata inainte cu repeziciune si nu`l pot nici macar atinge, de`abia ajung sa`l privesc. Daca am fi amandoi in cusca asta de amor imbibat cu lesin, n`as respira de spaima sa nu`ti consum gazul vital. Ma afund tot mai tare in gandurile mele unde esti pretutindeni … mintea`mi e ca un raliu unde numai tu concurezi.

Scena 4: Ma trezesc de un zgomot care parca`mi taie timpanul si simt ca ma doare sufletul si nu stiu de ce din cauza unui simplu zgomot. Ma uit in pat, iar poza nu o am langa mine, intorc capul spre podea cautandu`mi papucii pufosi pe care mi i`ai daruit Craciunul trecut si vad poza printre cioburi, iar rama este rupta. Acum inteleg de ce ma durea .. iau cioburile in maini, le strang si tip de dor. Desprind pumnii, las cioburile sa cada la pamant pline de sange pe poza noastra. Imi aduc mainile la fata si lacrimile mi se amesteca cu sangele, iar ranile sunt tot mai adanci. Suflu din reflex in palme sperand sa se rupa durerea de mine, dar nici un rezultat .. imi ard mainile si la fel imi arde si inima. Fug spre baie si dau drumul la dus .. imi dau halatul jos si intru. Cabina e plina de sange, mi`am curatat mainile, dar se vad ranile. Jetul dat la maxim se izbeste aievea de parul meu, facandu`l mai brunet decat este, iar stropii de apa se amesteca cu lacrimile. Retina se inroseste inca avand conturul trupului tau imprimat, inchid ochii si pleoapele parca`mi atarna mai greu ca niciodata.


Dupa 2 ani …

Scena 5: Au trecut 2 ani de cand nu ai mai venit si nu ti`am mai vazut ochii. Sunt in bucatarie .. imi aprind o tigara si`mi torn o ceasca de cafea. Citesc o revista veche si rad la anecdotele din ea. Te`am uitat ..nu m`am mai gandit de cateva luni la tine. Te`am asteptat atata timp si n`ai venit sa bati la usa casei noastre si sa ma lipesti de peretele gol sarutandu`ma la epuizare. Ma duc spre dormitor, ma imbrac sa plec spre locul meu de munca, imi umezesc genele cu putin rimel, imi conturez ochii aiurea, imi ridic pometii cu putin blush si`mi ud buzele cu un luciu transparent. Parul il las natural desprins, ca`mi place cand imi adie vantul prin el. Suna soneria. Nu astept pe nimeni .. oare cine e? deschid si pentru o clipa mi se taie respiratia, dar sunt puternica. Esti tu !


Scena 6: - Ce cauti aici ?
- Mi`a fost dor de tine !

Si dai sa ma strangi in brate, dar ma feresc.

- Mie nu !
- Te vreau inapoi . Esti singura pe care o iubesc ..
Intrii fara sa`mi ceri voie dandu`mi mana la o parte din usa. Ma saruti pe obraz fara sa`mi dau seama si te asezi pe scaun. Iti torni cafea in ceasca si`ti aprinzi tigarea. Mergi cu ea prin toata casa lasand dara de fum in jurul tau. Studiezi fiecare detaliu al fiecarei camere.
- Totul e la fel ca atunci cand ai plecat. Nu te obosi sa studiezi. Pleaca !

Si apoi lasi tigarea in scrumiera in care am stins`o si eu cateva minute in urma. Te uiti in ochii mei si privirea ta e atat de adanca incat parca ma ineaca. Ma intorc, ma prinzi de brat, ma zmucesc, iar tu ma tii strans si ma cuprinzi in brate.
- Lasa`ma !
- Te iubesc.
Ma saruti cum niciodata n`ai mai facut`o. Ma saruti pe gura, apoi pe gat si imi mangai fata cu buzele. Tin ochii inchisi, nu vreau sa te vad ! vreau doar sa pleci cum ai plecat si atunci, doar ca de data asta nu mai simt nimic. Imi esti indiferent.
- Vreau sa pleci !
- Nu plec
- Bine, ramai. Plec eu !
Ma aplec deasupra patului sa`mi iau geanta si cand ma ridic esti aproape de mine. Prea aproape. Iti simt respiratia pe frunte, pun un pas la dreapta incercand sa te ocolesc, dar ma trantesti in pat si ma saruti. Ma zbat sa scap din bratele tale pana reusesc.

Scena 7: Ma ridic .. plec. Trantesc usa la fel de tare ca atunci cand ai plecat si tu. Cobor scarile incet, aud cum se deschide usa, vii dupa mine si ma opresti pe scari.
- Te iubesc
- Fraiere , nu mai spune asta daca nu o simti. Te`am uitat. Ai iesit din viata exact in clipa cand mi`ai trantit usa in fata. Nu o s`o mai deschid niciodata ca sa te caut.
- Ce pot sa fac ca sa ma ierti?
- Nimic. Ca sa te iert e nevoie sa te uit si te`am uitat, deci nu mai am ce sa`ti iert.
Te asezi in genunchi pe ultima scara si scoti un trandafir rosu din sacoul nu foarte aranjat. Mi`l intinzi .. ezit sa`l iau dar pana la urma il ating. Il rup si ti`l arunc in fata.
- Nu te asteptai la asta nu ? te asteptai sa te primesc inapoi ca si cand nu s`ar fi intamplat nimic. Ei bine ..afla ca nu sunt proasta ta si a nimanui.
- Dar esti viata mea ..
- Si tu erai a mea, dar am invatat sa traiesc fara tine. Acum pleaca. Nu mai ai ce sa faci aici.
Te ridici scuturandu`ti genunchii de praf si ma privesti distrus. Cobori scarile incet si te uiti dupa mine. Ma fac ca nu te vad, ma uit in alta parte. Ai iesit din bloc … ma asez pe scara, imi pun capul pe genunchi si plang. Probabil inca esti numarul 1 la mine in inima, dar nu mai vreau sa fiu fata ranita mereu. Respir adanc, ma ridic si`mi sterg lacrimile. Cobor scarile si ies din bloc.

Scena 8 : Esti pe trotuar si plangi . Niciodata nu te`am vazut plangand.. credeam ca nu stii sa faci asta. Inca mai ai o petala din trandafirul rosu in par. Ma apropii, te mangai pe crestet, iar tu iti ridici capul spre mine. Te lasi mangaiat si`mi cuprinzi picioarele..te ridici si ma strangi puternic in brate. Iti ating spatele cu oarecare retinere si te mangai pana spre gat.
- Mi`a fost atat de dor de tine ..
- Si mie…
Ne sarutam si mergem in parcul in care aveam poza aia. Ne sarutam subtil si ciudat, acelasi strain vine si`l rugam sa ne faca o poza. Dupa ce ne fotografiaza, ne spune :
- Cat mai aveati de gand sa asteptati ?
Ne uitam unul la altul si cand intoarcem privirea spre el nu mai era. Sa fi fost destinul ? Mergem acasa de mana ca in timpurile vechi si din cand in cand imi pun capul pe umarul tau.

Dupa cativa ani ..
Scena 9 : Au trecut cativa ani si inca suntem impreuna. Ne place sa facem clatite in fiecare dimineata si sa ne bem cafeaua impreuna. Ne uitam la filme pe covorul alb si ne batem cu floricele, iar apoi ne imbratisam. Dorm doar cu capul pe pieptul tau si ador asta. Te iubesc si te voi iubi mereu.



Fiecare are destinul lui. Tu ,fato, iarta`l daca ti`a gresit o data pentru ca o sa`ti para rau daca nu o faci. A doua oara pleaca de langa el cat mai departe ca daca exista o a doua oara inseamna ca nu stie sa te aprecieze. Viata ne`o facem noi frumoasa sau urata, dupa bunul nostru plac. Nu te afunda in greselile altora si ai grija de sufletul tau. Nu`l oferi pe tava … ca s`ar putea sa nu`l mai poti recupera.

The end.

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Maybe it`s never time


Ma asez in fata oglinzii gandindu`ma la trecut rusinata de ce vad. Imi aduc mainile la fata, si imi acopar ochii ca sa nu mai vad ce sunt .. intreaga mea devenire. Sentimentul de dispret al lui amintindu`si purtarea mea. Degetele subtiri care te apasa pe piept improspatand parca durerea , dar daca raman in trecut nu o sa pot merge mai departe. Deci imi indepartez mainile de la ochi si mai arunc o privire imaginii din oglinda si vad fantoma a ceea ce eram inainte. O indepartez pentru ca uitandu`ma inapoi o sa`mi blochez accesul spre realitate si n`o sa pot sa te opresc din drumul tau departe de mine. O sa`mi smulg sentimentul asta din piept si o sa`l arunc in spatele meu, pentru ca acolo n`o sa mai intorc nici macar capul. N`am stiut sa culeg aurul din jurul meu, fiind ocupata sa incerc sa repar bratara din margele de lemn negre. Mi`e rusine sa`ti privesc ochii atunci cand trec pe langa tine, de aceea las capul in jos. Prefer sa merg prin cioburi o zi intreaga decat sa fiu nevoita sa`ti vad albastrul ochilor care au varsat atatea lacrimi din cauza mea. Mi`e dor sa fiu ramura de speranta intre tine si iubire. Dar poate era timpul sa te opresti sa`mi spui ca ma iubesti sau poate nu e niciodata precizat timpul lucrurilor care trebuie sa se intample ..


A frozen memory. ( dedicat : F. )

O poveste despre o poveste


O sa te port cu mine mereu ca si cand ai fi un lantisor de scoici in jurul gatului meu, o sa te aud mereu ca si cum ai fi melodia oceanului si fiecare ciob al mastii tale de gheata il voi privi ca fiind o promisiune ca vei fi mereu aici. Doar vis ,caci suntem pe maluri diferite, exact ca luna si soarele, nu ne intalnim niciodata. As fi vrut sa plutim pe apa albastra a oceanului si sa privim delfinii cum inoata in directii nestiute, si sa`mi imprim rujul pe gatul tau. Am invatat sa iubesc de la soare, la fel cum el isi iubeste razele. Varfurile degetelor tale nu vor fi niciodata mai mult decat greutatea aripilor unui fluture ratacit in toamna pe fata mea. As inspira dintr`o suflare parfumul de pe maieul tau imaculat care probabil ar mirosi ca florile salbatice, iar casa mea ar fi jurnalul inimii tale. Dar esti doar un strain, nu mi`am revarsat dorul asupra ta si nu te`am cunoscut niciodata. Da, ti`am spus totul si te`am atins, dar doar in vis. Niciodata nu am cazut fara rasuflare in bratele tale, deci iubesc un strain dintr`un vis.

vineri, 15 ianuarie 2010

Copilarie, unde ai plecat ?


Cand eram mica obisnuiam sa stau la bunici si sa ma joc cu amicii mei. Imi amintesc ca eram odata pe afara noi toti si ceilalti sareau dupa un morman de pietris. Ce mi`am zis eu in capsoru` ala frumusel al meu ? “ Stati ca va arat eu cum se sare” . Buuuun . M`am urcat frumos pe mormanul de pietris pregatita sa`mi fac grandioasa saritura. Am sarit, doar ca am uitat un mic detaliu… sa sar in picioare. Am sarit ca o tuta cu capul intr`o piatra si mi l`am spart. In afara de faptul ca eram terifiata de sange, imi murdarisem si caciula preferata roz. Tot la bunici intr`o toamna am zis sa ies pe afara cu verisoara mea Cristina. Eu si inteligenta mea nemarginita am zis sa mergem la niste diguri sa sarim de pe unul pe altul. Am mers si dupa ce am trecut de vreo 3 diguri, la al 4-lea am cazut cu capul in noroi. Si daca tot am inceput cu povestirile de la bunici hai sa continui. Eram odata in curte si ma jucam cu verii mei vestitul joc pititea. Eu m`am catarat pe niste lemne si m`am ascuns dupa ele. In fine .. varul care se pusese m`a vazut si a urmat coborarea mea foarte fashion. Eram fashion de mica am uitat sa precizez. Dupa ce am facut un dublu tulup si niste triple suruburi pe lemnele alea am aterizat pe pamant julita din cap pana in picioare si stateam jos si plangeam, iar verii mei au venit sa ma consoleze. Dar cum treaba nu era terminata frumos mi`a mai cazut si o buturuga de vreo 15 kile in cap, iar verii au ramas socati .. credeau ca o sa lesin. Dar nooo.. eram fashion cum am zis, am inceput sa rad,m`am ridicat si am continuat jocul. Ca asa procedeaza o fashionista. In alta zi ce mi`a trecut prin cap ? mi`am luat doi veri si ne`am dus si am urcat un deal, apoi o padure de pini si am gasit un drum. Nu prea m`a impresionat drumul ala asa ca am coborat iar prin padure. Pe la jumatatea padurii, eu, inteligenta intruchipata, am inceput sa alerg in jos inspre deal si m`am dus ca bolovanu` pana cand am ajuns pe deal. Verii mei au coborat dupa mine repede, dar in afara de faptul ca aveam ace de pin din gura pana in chiloti, astia doi erau uimiti cum de am ocolit toti pinii aia ca erau desi. Ehh … abilitatea mea e nemarginita. Alta data eu si iar verii mei impreuna cu un amic Iulian din vecini am hotarat sa mergem prin padure intr`o aventura. Am mers si am mers si iar am mers. Eu sincer habar n`aveam unde suntem, dar normal ca nu le spuneam lor ca mergem aiurea ca tampitii. Iulian asta tot zicea” lasa ca stiu eu drumurile astea” , “ stiu eu padurea asta” , “ stiu eu unde o sa ajungem” .Stia pe masa ! Ne`am ratacit. Bun. Si acum ce facem ? am mers si iar am mers si inca am mers pana am gasit o tanti batrana si am intrebat`o pe unde mama naibii suntem si ne`a informat biata femeie ca suntem la vreo 3 sate de satul nostru. No problem .. tot ce aveam in cap era : streang, Iulian . Copaci aveam destui de unde sa`l agat. Intr`un final am gasit un drum si ne`am intalnit cu niste oameni la care m`am dus plina de nervi si isterie si i`am intrebat pe unde sa o luam ca sa ajungem acasa. Dupa indicatiile lor am preluat conducerea ca o fata descurcareata ce sunt si am ajuns acasa intr`un final unde ale noastre mame nici nu observasera ca plecasem de acasa. Eu era sa mor de spaima ca ma ratacisem in adancu` padurii si mama n`avea stres. Va mai spun si cand am cazut in canal ? sau cand m`am busit de copac ? sau cand am cazut pe scari la scoala? Nu vreau sa ma fac de ras in totalitate. Asa cate putin. Va povestesc alta data. Mi`e dor de copilarie .. de vremea in care grija mea era doar joaca.

Regret



Mainile`mi reci umbla prin parul tau ud de umezeala iernii. Stai .. e doar imaginatia mea. Tu nu esti aici, ai plecat demult din viata si inima mea, ai plecat in fuga nu ai mers usor. Probabil o sa ti se taie respiratia la un moment dat de atata fuga si te vei intoarce pe jos, in picioarele goale prin zapada rece si cruda, doar ca sa`mi ceri putina caldura si iubire. O sa`ti spun calm ca nu am , caldura si iubirea nu se vand la kilogram. Se castiga greu, iar tu n`ai facut nimic ca sa stiu ca le meriti. Regret ca am stat atata timp si am irosit atatea clipe doar stand sub patura cu un ceai cald in mana si gandindu`ma la tine. Regret ca am varsat lacrimi acolo unde deja era inundat locul. Regret ca am permis inimii mele sa se sparga, dar era pe garantie si am reparat`o. Mai regret ca n`am stiut sa pun bariera la timp si s`a produs accidentu` de a ma indragosti. Si ce regret cel mai mult este ca am vrut sa`ti schimb felul de a fi. Dar toate s`au rezolvat. Nici o ecuatie nu este fara rezultat in lumea asta. Un singur lucru nu regret : acela ca te`am cunoscut. Sau poate ca in unele clipe urasc clipa aia cand ochii mei i`au intalnit pe ai tai, dar de fapt unele momente chiar au fost frumoase si vor ramane intiparite in mintea mea pentru totdeauna, dar doar atat… pure amintiri. Mai mult urate decat frumoase, dar o sa incerc sa le compensez cu ultima plimbare dintre noi. In sfarsit a venit dimineata dupa atat de mult intuneric ..

miercuri, 13 ianuarie 2010

Iubirea nu e sportul meu preferat



Zile aiurea .. trecute degeaba. Ieri ai stat te`ai uitat la tv prinsa de agonia telenovelelor. Azi stai in fata calculatorului in graba messenger`ului. Maine mergi in parc si te dai tare in leagan sperand sa uiti de tot. Obisnuiam sa`mi repet mereu ca te iubesc, dar deja imi esti indiferent. Nu`mi mai pasa cate nevoie am de tine sau cat de mult vrea griul inimii mele sa`l colorezi cu ecoul vocii tale. Te`am primit in sufletul meu si`n viata mea si crede`ma asta este un privilegiu. O sa fiu sus privindu`te cum cazi, iar cand o sa te vad izbindu`te de pamant n`o sa`ti dau nici macar o mana de ajutor, pentru ca la fel si tu, nu numai ca m`ai lasat la pamant, dar ai permis sa`mi murdaresc de praf albul imaculat al inimii. Daca a durut ? Da si pacat ca nu pot exprima cantitatea durerii. Sa spunem ca m`a durut de aici pana la cer si inapoi. E usor atunci cand afisand un zambet te cred toti fericit nu ? Asta`mi demonstreaza doar ca oamenii nu vad dincolo de afisaj. Ei cred doar ce vad sau poate ca nu vor sa vada mai in detaliu, poate ca se multumesc sa te creada fericit ca sa nu fie nevoiti sa te consoleze. Imi place ca dimineata sa ma uit in oglinda sa`mi prind bretonul in stanga cu o clama subtire neagra, sa`mi las parul natural, sa`mi uniformizez culoarea buzelor cu un luciu ales la intamplare, si sa`mi conturez aiurea ochii de un caprui intens, dar toate astea gandindu`ma doar ca va fi o zi frumoasa, in loc sa ma gandesc ca in celelalte dimineti la tine. Vreau sa cred ca viitorul meu nu va fi secet, ci plin de ploi cu h2o presarata cu vise si zambete, exact ca unul din experimentele alea de la ora de chimie. Cand erai langa mine cred ca radeam ca prostuta cu gura pana la urechi aratandu`mi dintii nu foarte perfecti, dar albi si balbaindu`ma. Ce copilaresc nu ? Dar cand eram cu tine in preajma chiar ma simteam ca un copil care are nevoie fatala de protectia ta. Si crede`ma .. acum cand scriu asta nu sunt deloc trista, ci doar dezamagita. Dezamagita de prapastia dintre vise si realitate, dezamagita de intarzierea atingerii buzelor tale de ale mele, dezamagita de ochii tai, dezamagita de tine. Dar viitorul meu va fi fara toate astea, va fi doar plin de tot ce nu am avut pana acum. Ai fost pe treapta maxima a podiumului din inima mea, dar cum probabil stii, in orice sport nu poti fi mereu primul. Da. Si iubirea e un sport, doar ca e practicat de toti la un moment dat. Nu e preferatul meu.

duminică, 10 ianuarie 2010

O zi banala ..


M`am trezit dimineata de vocea surorii mele care`si pieptana papusa in coltul camerei. M`am ridicat din pat, o ameteala m`a cuprins , am inchis ochii,m`am frecat pe frunte si i`am deschis. M`am dus la baie, m`am uitat in oglinda si mi`am aranjat parul ciufulit de cearceaful albastru cu flori. Am facut un dus, apa curgea lin pe spatele meu gol, iar spuma gelului de dus imi gadila burta. M`am dus in balcon unde am zarit`o pe mama band o cafea si tragand anemic din tigara aproape terminata. Mi`a zambit, iar ziua mea incepea sa prinda contur. Am venit si m`am asezat la calculator intrand ca de obicei pe messenger`ul care mi`a mancat existenta si am ascultat melodiile de zi cu zi care ma linistesc. Dupa vreo 2 ore, m`am asezat in pat cu caietul de istorie in mana, iar randurile scrise aiurea si in graba parca ma ametesc. Deslusesc totul, iar apoi citesc, citesc, citesc. Lectie idioata, dar maine ma asculta. Termin. Ma uit la desene cu Bianca, papusa mea mica de numai 9 ani, care uneori ma calca pe nervi, dar care e armonia zilelor mele. Ce zi aiurea nu ? Acum iar stau in fata calculatorului si vorbesc pe mess de parca n`as avea ceva mai bun de facut cum ar fi sa dorm, ca maine ma trezesc la 6. Nu mai vreau sa pierd zilele asa aiurea .. doar o viata am, iar timpul nu sta in loc pentru mine.

Ochiul timpului


Am promis ca voi fi aici cand vei veni, am promis ca`ti voi strange aripa de spate cand ti se va rupe, dar timpul nu ma lasa. Trece prea greu, ca acul ceasului vechi si stricat de pe noptiera langa care sta poza noastra de asta`vara. Vara .. vara in care eu eram arcusul, tu vioara. Vara in care eu eram coarda, tu chitara. Vara in care eu eram somnul, tu visul. Vara in care eu eram strofa, tu erai melodia. Vara in care eu eram ora, tu erai minutul. Vara in care eu eram tu si tu erai eu. Dar timpul nu iarta, lacrima din coltul ochiului drept curge neagra din cauza rimelului cu care m`am dat azi`dimineata si se prelinge pe gatul gol. Simt dorul in maduva coloanei si simt cum ma trece un fior cand iti aud numele. Te iubesc .. sau daca stau sa ma gandesc mai bine, iubesc doar amintirea ta. Amintirea sarutului din vremea apusului lent, amintirea ploii pe pervazul tau, amintirea mangaierii tale, amintirea trecerii mainii tale prin buclele mele ametite de vant, amintirea melodiei noastre ale carei versuri sunt inca imprimate in mintea mea… doar o amintire. Iubesc vremea de demult. Asa si ? Nu schimba asta cu nimic starea mea. Totul sta in contextul ratiunii mele. Trebuie sa invat sa traiesc indiferent de ce formeaza un cerc in jurul meu. Trebuie sa invat sa fiu eu , indiferent de ce vor altii sa vada in mine. Cred in mine, iar maine cand o sa ma trezesc o sa ma uit in oglinda si o sa ma simt prea frumoasa pentru tine. O sa ma simt ca o printesa, ca atunci cand eram mica, iar mama ma imbraca in rochite si`mi coafa parul moale si matasos.O sa ma simt bine in pielea mea, iar tu nu o sa ma mai faci sa ma simt inferioara. Sunt asa cum vreau sa fiu. Si`mi pare rau, dar nu`mi voi tine promisiunea de a te astepta. Am plecat .. vezi ca ti`am lasat pe pat trandafirul alb. E inca viu, l`am tinut in viata cu lacrimile mele.

Scorpia cu chip de inger



Cand pici la pamant, ai nevoie de cineva sa te ridice si apoi catva timp sa te care in spate ca sa`ti revii. Tu , ai fost acolo, esti si sunt sigura ca vei fii. Lacrima din ochiul meu este uscata pe umarul tau. Greutatea din sufletul meu e acum in palmele tale. Oful din gandul meu e acum sub talpile tale. Prietenia ta ma ajuta sa trec peste mereu, chiar daca suntem la 414 km distanta. Cand suna telefonul cu melodia ta, ziua mi se lumineaza si`ti raspund cu un zambet larg chiar daca tu nu`l vezi ,dar sunt sigura ca`l simti. Acum vorbesc cu tine si simt ca mi s`a sters durerea din piept al carei nume il stii. Toti te cunosc ca fiind o scorpie, dar eu iti stiu sufletul imens. Toti te stiu de fata careia nu`i pasa de nimic si care nu simte, dar eu stiu cat ai suferit si cand ai avut momente grele. Eu stiu .. Valorezi mult mai mult decat crezi tu si voi fi aici si la zile cu soare si la zile cu nori, si la ploaie linistita si la ploaie cu fulgere, si la zapada lina si la zapada grea, si la bucurii si la tristeti. Cred ca mereu am stiut ca am o parte din mine in celalalt capat al tarii. Cred in mine prin tine. Mereu am stiut ca suntem mai puternice decat altii..

Dedicat tie : Andy :X

Ea


Ea, chip angelic, par brunet si o dunga aiurea de dermatograf pe pleoapa dreapta. Buze moi, ochii incetosati de timp, de timpul care nu iarta, ci doar trece. Ea, inocenta pura cu ceva timp in urma. Ea, maturitatea care si`a scobit existenta prea devreme. Ea, soarele diminetii de vara. Ea, unghiul dintre fericire si regret. Ea, ramura subtire din copacul iubirii. Ea, latura perfecta a patratului copilariei. Ea, dorul zilei ce a trecut. Ea, visul adevarului de maine. Ea, rana deschisa in adanc, dar ea, suprafata care ii demonstreaza ca oamenii nu vad inauntru. Ea, sansa care a trecut prin adierea vantului pe obrazul fin al prezentului. Ea, copila care iti da un zambet indiferent de vreme, doar ca sa te faca sa uiti ca timpul te minte mereu. Ea, zambetul ca zapada iernii tarzii care luceste in primele zile, apoi dispare. Ea, sufletul nimanui. Ea, pata de culoare intr`o zi in care toti oamenii alearga spre reusita. Ea, stalpul de curaj atunci cand gardul din jur se rupe si se izbeste de pamant. Ea, fetita mamei care i`a sarutat fruntea in impas. Ea, destinul florii fara soare. Ea, speranta vremii care rupe ata subtire care leaga trecutul de prezent. Ea, lumina lunii deasupra ta. Ea, podul dintre ura si iubire. Ea, perna asternerii lacrimilor dulci, dar sarate. Ea, melodia care`ti alina dorul. Ea, parfumul intepator al unei zile de odihna. Ea, firul drept al sinceritatii. Ea, drumul spre cer. Ea, ploaia care`ti uda parul plin de gel. Eu, tabloul sufletului tau.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Prin gand iti pot defini toata realitatea



Tu si eu – cutit cu lama ascutita. primul pas : ridicarea piciorului de pe pamantul inocentei in care eram scufundata a fost poate usor, dar cand am ajuns cu el din nou pe pamant inocenta mi`a fost stearsa de amprenta pe care ti`ai lasat`o in viata mea fara prea mult efort. Cateodata vreau sa tip la luna de ce ai plecat, dar cand apare soarele imi dau seama ca viata mea ar fi prea ocupata si cu tine in ea. M`ai ranit, m`ai ranit, m`ai ranit, m`ai ranit, m`ai ranit,m` ai ranit, de atatea ori de cate am scris. Dar am invatat ca viata continua si cu tine si fara tine. Eram pregatita sa respir pentru tine daca nu puteai sa respiri, eram pregatita sa merg pentru tine daca nu puteai sa mergi, eram pregatita sa alerg pentru tine daca nu puteai sa alergi, eram pregatita sa prind aripi pentru tine, eram pregatita sa te fac sa uiti trecutul, eram pegatita sa te fac sa simti prezentul, eram pregatita sa te fac sa treci prin viitor, eram pregatita pentru noi. Cuvantul “noi” imi taie respiratia, cutitul cu lama ascutita care inca se rasuceste in inima mea, doar pana maine. De maine pun stop oricarui sentiment pentru tine si scot cutitul ,dar de data asta nu mai las lama inauntru, de data asta las rana sa se vindece. Iar prietenii sunt antidotul meu. Intotdeauna am visat la o zi de vara tarzie alaturi de tine in care sa nu ne pese de ceilalti, in care sa fim doar noi, fara nimeni in jurul nostru. Doar o strada goala cu un pat de o singura persoana in mijlocul ei, in care sa te inghesui langa mine. Sa fim imbracati subtire, iar afara sa fie frig si sa gasim sub pat o patura groasa pe care s`o asternem peste noi. Sa`mi sufli pe gat ca sa ma incalzesti, sa`mi spui la ureche o poezie si sa ma strangi cat de tare poti in brate. Sa vedem impreuna apusul si rasaritul, sa ma incalzesti cu vocea ta, sa ma admiri pe furis, sa adormim si sa te trezesti inaintea mea doar ca sa ma privesti. Sa mergem tinuti de mana pe strada care`i doar a noastra, sa ma ciufulesti si sa te alerg ca sa te sarut. Sa ne imbratisam ore in sir, sa cantam melodia noastra, sa ne hranim doar cu sarutul nostru. Sa ne dam intr`un leagan legat de un copac aiurea, care sa se rupa cu noi si sa cadem unul pe altul pe asfaltul cald al strazii, iar tu sa ma mangai gingas pe obraz si sa ma saruti pe gat. Sa impartim ciocolata pe care o ai in buzunar si sa zambim unul altuia prosteste minute bune. Asta mi`am dorit mereu. Absurd nu ? Dar nu costa nimic sa visez. Erai viata mea si intrebarea care nu ma mai surprinde este : cum traiesc fara viata mea ? O sa invat sa respir o vreme fara suflet, o sa invat sa traiesc fara tine. Oricum nu ai fost niciodata cel care sa sara dimineata gardul gandului meu pe un cal alb. Te`am scos din peisajul ochilor mei si cred ca e mai bine asa.
Typing .. : I CAN survive without you.

Vreau ..


Intotdeauna m`am gandit cum vreau sa arate baiatul pe care il vreau alaturi de mine. Vreau un baiat care sa fie simplu si gentil. Vreau un baiat care sa ma vada frumoasa chiar daca nu sunt machiata, chiar daca am parul deranjat.Vreau un baiat care sa ma tina de mana cand trece pe langa prietenii lui. Vreau un baiat care sa nu`mi aduca 100 de trandafiri de ziua mea, ci care sa fure o floare oarecare dintr`o gradina din centrul orasului de unde n`are voie sa intre si sa mi`o prinda in par. Vreau un baiat care sa ma puna sa`i cant chiar daca sunt ragusita, doar pentru ca`I place vocea mea. Vreau un baiat care sa nu ma duca in toate cluburile din oras, ci sa ma duca in parc sa se dea cu mine in leagan. Vreau un baiat care sa rada cu mine atunci cand ma impiedic. Vreau un baiat care vrea sa iasa cu mine in oras chiar daca sunt imbracata intr`un tricou verde lung, o pereche de colanti si o pereche de tenisi vechi. Vreau un baiat care ar vrea sa urce cu mine intr`un avion care sa ne duca pe cealalta parte a globului, fara sa`I pese de ceea ce lasa in urma. Vreau un baiat care sa nu creada ca 70% din viata conteaza banii. Vreau un baiat care sa aiba tupeul sa mergem impreuna desculti la fantana din centrul orasului chiar daca ne prinde garda. Vreau un baiat care sa`mi spuna tot ce`l apasa, sa`mi fie in primul rand prieten. Vreau un baiat care sa danseze cu mine vals pe trecerea de pietoni si sa ne claxoneze masinile. Vreau un baiat care sa alerge cu mine in parc la 6 dimineata. Vreau un baiat care sa nu`mi cumpere un inel de nu stiu cate milioane, ci sa`mi faca unul din salcie. Vreau un baiat care sa mearga cu mine sa se plimbe prin ploaie fara sa`I fie frica ca se va uda. Vreau un baiat care sa ma ciufuleasca, care sa ma enerveze si care sa ma impace cu un sarut. Vreau un baiat care sa`mi vorbeasca doar cu ochii. Vreau un baiat care sa`mi zambeasca si sa simt ca totul este bine. Vreau un baiat care sa ma ajute sa ies din impas. Vreau un baiat caruia sa`I placa omleta mea chiar daca e arsa. Vreau un baiat care sa nu`mi spuna “te iubesc” la fiecare secunda, ci unul are sa stie cum sa ma ia atunci cand sunt suparata. Vreau un baiat care sa ma alinte si sa ma sarute si atunci cand sunt racita, fara sa`I fie frica ca o sa ia raceala. Vreau un baiat care sa stie ca`l iubesc fara sa i`o spun zi de zi. Vreau un baiat care sa ma faca sa tin atat de mult la el incat sa nu`mi pese daca si`a facut o frizura noua si nu`I sta bine, sa nu`mi pese cum e imbracat. Vreau un baiat care sa stea cu mine in fata blocului sa vedem apusul. Vreau un baiat care sa rada la glumele mele banale. Vreau un baiat care sa ma ia in brate chiar daca afara e frig. Vreau un baiat care sa nu`mi aduca de ziua mea un cadou imens, ci care sa`mi compuna un cantec. Vreau un baiat care sa aiba curajul sa doarma cu mine pe iarba. Vreau un baiat care sa vrea sa faca poza cu mine si atunci cand nu`s aranjata. Vreau un baiat care sa`mi dea mesaj cu “ sunt fericit ca te am” .Vreau un baiat care sa le ceara voie parintilor mei sa ma duca la munte. Vreau un baiat care sa`mi dea un bulgare de zapada in cap si dupa sa ma pupe pe frunte. Vreau un baiat care sa`mi spuna “te iubesc” cu o strangere de mana. Vreau un baiat care sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce vad altii.