E dimineata. Stau in mijlocul camerei cu o cana mare de cafea fierbinte indulcita cu 2 lingurite de zahar si putin lapte si privesc patul care pana ieri era al amandurora,azi e doar al meu. Cearceaful e ravasit, perna sta pe diagonala si are un colt ridicat, iar salteaua este data intr`o parte. N`am dormit aseara .. de teama ca nu esti langa mine. Am urmarit clanta usii ore in sir sperand ca o sa se lase in jos la contactul cu mana ta. Dar nu .. a stat dreapta si rigida toata seara. Beau o gura de cafea. E dulce la fel ca zambetul tau din fiecare dimineata dupa care urma un sarut pe care inca`l mai simt pe buze. Iti placea sa ma saruti pana imi disparea rujul rosu de pe buze, iti placea sa ma musti .. spuneai ca am buzele ca o lamaie plina cu cristale de zahar. Iti amintesti cand ne imbratisam pana in zori si tu te trezeai cu o ora inainte ca sa ma privesti dormind si ma mangaiai pe chip ? nu dormeam sa stii. Simteam fiecare deget al mainii tale cum isi face trecerea pe fiecare obraz al meu, simteam fiecare sarut subtil pe care mi`l dadeai si simteam fiecare mana trecuta prin buclele mele nedefinite. Inca sunt nemiscata in mijlocul camerei. Am ochii inchisi, simt cum pleoapele imi tremura, iar aburul cafelei imi umezeste fruntea. Imi amintesc totul .. imi amintesc cum ne iubeam. Imi amintesc ochii tai mari, de un caprui intens care ma faceau mereu sa las capul in jos la o privire mai cuprinzatoare, nu pentru ca eram rusinoasa, ci pentru ca aveau o sclipire speciala care ma orbea. Dar oare era dragoste? Oare daca te`as fi imbratisat, nu mi`ai mai fi dat drumul niciodata? Oare daca te`as fi sarutat, ai fi tanjit dupa buzele mele? Oare daca ti`as fi cautat mana, ai fi cuprins`o pe a mea intre palmele tale? Oare daca as fi avut nevoie de un umar, m`ai fi lasat sa plang pe al tau ? Oare daca as fi simtit nevoia sa vorbesc, chiar m`ai fi ascultat? Oare daca as fi vrut sa tip, ai fi tipat cu mine ? Oare daca as fi vrut sa plec, ai fi mers cu mine? Oare daca as fi cazut, m`ai fi prins? Sau doar m`ai fi lasat sa ma lipesc de pamant? Raspunsurile se afla la iesirea din labirintul tuturor amintirilor care ma leaga de tine. Si cum imi spunea o persoana speciala .. ca sa ies din labirint trebuie sa o iau mereu la dreapta. Si daca pana acum am ales doar stanga ? trebuie sa ma intorc din drum ? Aburul cafelei se izbeste de chipul meu. Nu deschid ochii .. iti simt respiratia pe gat,iti simt mana trecand prin parul meu si`mi las capul intr`o parte, iti simt sarutul in crestetul capului, iti simt mainile mangaindu`mi spatele cu o aliura pasionala, iti simt corpul lipit de al meu, te simt pe tine si iubesc sentimentul asta. Te vad pe tine cum alergi spre mine cu bratele deschise, te vad cum faci lumina si inlaturi intunericul din ochii mei, te vad cum te lupti cu frica mea, te vad cum indepartezi toate indoielile mele, te vad cum imi stergi lacrimile, te vad indragostit de mine, te vad pe tine si iubesc aria asta vizuala. Te aud cum imi spui ca ma iubesti, aud cum imi pronunti numele, te aud cum imi spui ca sunt aleasa ta, aud respiratia ta langa ureche, te aud pe tine si iubesc melodia asta. Simt gustul buzelor tale, simt gustul parfumului tau cand te sarut pe gat, simt gustul pasiunii tale, simt gustul iubirii tale, simt gustul tau si iubesc aroma asta. Iti miros samponul cand te imbratisez, iti miros pasta de dinti cand te sarut, miros parfumul tau cand alergi spre mine, te miros pe tine si iubesc mirosul asta. Te simt, te vad, te aud, te gust, te miros. Iubesc toate astea. Dar deschid ochii si intorc capul zambind si sperand sa te gasesc in spatele meu, dar nu esti .. si probabil niciodata n`ai fost aici.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu