Maybe it`s never time

Ma asez in fata oglinzii gandindu`ma la trecut rusinata de ce vad. Imi aduc mainile la fata, si imi acopar ochii ca sa nu mai vad ce sunt .. intreaga mea devenire. Sentimentul de dispret al lui amintindu`si purtarea mea. Degetele subtiri care te apasa pe piept improspatand parca durerea , dar daca raman in trecut nu o sa pot merge mai departe. Deci imi indepartez mainile de la ochi si mai arunc o privire imaginii din oglinda si vad fantoma a ceea ce eram inainte. O indepartez pentru ca uitandu`ma inapoi o sa`mi blochez accesul spre realitate si n`o sa pot sa te opresc din drumul tau departe de mine. O sa`mi smulg sentimentul asta din piept si o sa`l arunc in spatele meu, pentru ca acolo n`o sa mai intorc nici macar capul. N`am stiut sa culeg aurul din jurul meu, fiind ocupata sa incerc sa repar bratara din margele de lemn negre. Mi`e rusine sa`ti privesc ochii atunci cand trec pe langa tine, de aceea las capul in jos. Prefer sa merg prin cioburi o zi intreaga decat sa fiu nevoita sa`ti vad albastrul ochilor care au varsat atatea lacrimi din cauza mea. Mi`e dor sa fiu ramura de speranta intre tine si iubire. Dar poate era timpul sa te opresti sa`mi spui ca ma iubesti sau poate nu e niciodata precizat timpul lucrurilor care trebuie sa se intample ..


A frozen memory. ( dedicat : F. )