miercuri, 3 februarie 2010

Nimic nu e de`ajuns

Imi doresc un suflet pereche. Un suflet caruia sa`i daruiesc cheia labirintului care ma stapaneste. Un suflet care sa ma vrea langa el si atunci cand reprezint capatul celalat. Un suflet care sa fie punctul meu de sprijin intr`un moment in care simt ca totu`i rece, sa fie alinarea mea atunci cand totu`i cald. Un suflet care sa`mi construiasca un zambet oricate caramizi ar trebui adaugate. Un suflet care sa`mi alunge cu o clipire si o mangaiere orice indoiala care mi`ar apasa gandul. Un suflet care sa`mi aduca la fiecare anotimp ceva specific lui: primavara o floare, fiecare petala a ei reprezentand un sarut, vara un frunct, fiecare muscatura din el reprezentand un minut cu capul pe umarul lui, toamna o frunza stranse in pumnul lui, fiecare bucata reprezentand suflarile pe gatul meu, iarna un fulg care sa reprezinte ochii mei in amintirea lui. Mereu am crezut in existanta unui suflet pereche pentru fiecare. Dar acum cred mai putin ca niciodata in asta.
M`am intrebat intotdeauna ce as alege dintre bani, fericire si iubire. Imi dau seama ca sunt legate una de alta, ca fara iubire si bani nu exista fericire. Dar oare iubirea aduce intotdeauna fericire? Sau oare banii sunt teancuri peste teancuri mereu? La intrebarile astea nu voi avea niciodata raspuns. Si viata e scurta si plina de intamplari care marcheaza agenda ei, o analiza a unei ecuatii fara rezultat.
Mi`as dori sa merg intr`un parc in alt oras si sa ma plimb aievea in centrul lui, poate chiar in cerc, unde sa ma lovesc de el, de sufletul meu pereche. Sunt telenovelistic, probabil doar povesti dinastea am in cap, fara pata de realitate. Nu vreau un print, vreau un baiat care sa aibe doar coroana sufletului meu. Nu vreau sa vina la mine pe cal alb, vreau sa mearga descult pe o plaja unde sa caute un copac care sa aiba scrijelit numele meu, langa care sa`l adauge pe al lui. Nu vreau sufletului lui pe tava, vreau sa`l castig. Independent de ce ne ofera fiecare zi, sper ca cea de maine sa`mi ofere un zambet pe care sa mi`l amintesc mereu. Nu caut sa ma afund din prima intr`o capcana numita “ indragostita”, ci vreau sa sar peste ea, sa analizez loviturile care ma asteapta, iar daca merita, ma voi intoarce. As vrea sa cred ca voi ajunge sa`mi impart obiceiurile cu cineva.
Poate nu e de ajuns sa sper..

0 comentarii: